Ce se mai mănâncă la Revoluție (VIDEO+HARTĂ)

Scris de Clandestino

Protestele astea nu-s așa cum crede lumea: vii, te agiți, urli, dar trebuie să dai și ceva în gură. Agitat de scandări, chinuit de nervi, chiar și cel mai revoluționar stomac începe să ceară, e normal să fie așa. Clandestino.fm a observat ce se întâmplă dincolo de baricade, când peste toate se ridică o fomiță cumplită.

Cât Piața Universității se cutremură de „Jos Băsescu”, dedesubt, într-o crâșmă din pasaj, se învârte încetișor un raft bine luminat. Scrie că e „ofertă prăjituri – 6 lei”. Mișcarea de rotație a savarinelor lasă reci grupurile cenușii dinăuntru: chelnerii notează enervați comenzi pentru cafele și apă plată. Coșmarul cârciumarilor e deplin: băuturile alcoolice sunt interzise în zonă, până la miezul nopții. Omul intră, cere cafea, se uită la televizor și-o întinde așa, ca la el în sufragerie.

Ghidul revoluționarului înfometat (Click aici!)

Sus sunt pancarte despre foame. Tânărul revoluționar Nicolae îi abordează pe toți cei care poartă o cameră de filmat cu un secret teribil – „pică în 48 de ore” – dar nu poate să spună mai multe, că e caz penal. Îl întrebăm pe Nicolae unde se poate mânca, și el zice că abia după Spitalul Colțea. „Aici nu se dă voie cu băutură, și dacă nu se dă băutură nu dau nici de mâncare”, explică el.

Lângă grupul de paiațe din fața teatrului e un domn șomer, de profesie inginer, care ne sfătuiește să căutăm repejor un McDonalds, ceva. El a venit cu sandviș de acasă. În ziua de azi îi ajunge un sandviș și o zi, două, trei, zice că s-a învățat cu foamea.

Lângă scări, un jurnalist ronțăie la un covrig cât toate zilele: „E bun, că e pâine. Vezi că se plimba cineva pe aici, cu o ladă”. Domnul cu lada de „covrigi, covrigi, covrigi” e destul de trist, că nu prea caută lumea covrigi de-ai lui, la doi lei jumate. „Nu cumpără lumea, dacă vrei să știi. Trebuie să aduc din ăia mici, de un leu…”. Ai lui sunt mari și de calitate, aici e problema.

O parte a pieței e luminată ca ziua de reflectoare, e locul de întâlnire al celor colorați și gălăgioși cu presa liberă. Prin mulțimea de steaguri și caricaturi se strecoară o domnișoară cu ceaiuri de fructe. Le împarte gratuit, susține că e „o inițiativă personală”. Imediat ce o depistează, vânzătorul de covrigi se dă pe-aproape: e lucru știut că ceaiul merge cu covrigi. Un bărbat cu megafon se supără că nu sunt și covrigii gratuiți: „Ori vii să protestezi, ori vii să faci negoț?!”. Se învârt pe aici niște oameni aduși de Mazăre de la Constanța, dar ei nu vor nimic, întrucât au primit din partea organizatorilor sandvișuri cu salam și cașcaval, o minunăție.

Pe partea cealaltă a bulevardului strigă ultrașii, iar lângă ultrași e o tonetă Fornetti la care nu se găsește mai nimic. Colăcei cu nucă și plăcinte cu vișine, mai mult de decor. În patiseriile din pasajul Intercontinental s-au terminat negresele, saleurile și dobrogenele, un domn a găsit totuși niște „merdenele bestiale”. Pe Batiște, după Frufru, sunt niște sandvișuri cu șnițel, în rest e jale. Imediat ce Revoluția va învinge, semințele și covrigul vor deveni obligatorii la McDonalds.


Tags: , , , , ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *